În fiecare zi, oameni care cu doar câteva minute înainte vorbeau, mergeau și își desfășurau activitățile obișnuite pot ajunge într-o situație medicală critică. Uneori, primul semn este o dificultate neașteptată de a pronunța cuvintele. Alteori, o mână nu mai poate ține un obiect, un colț al gurii coboară sau vederea se modifică brusc. Nu există neapărat o durere care să anunțe pericolul. Persoana poate rămâne conștientă, poate încerca să explice ce i se întâmplă și, în anumite cazuri, poate chiar să considere că simptomele vor trece de la sine. Aceasta este una dintre particularitățile periculoase ale accidentului vascular cerebral (AVC): o afecțiune care poate provoca leziuni grave ale creierului nu se manifestă întotdeauna prin durere.
La 29 octombrie este marcată Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, un prilej de a atrage atenția asupra unei urgențe medicale în care timpul are o importanță decisivă. Mesajul „Fiecare minut contează” exprimă o realitate medicală: cu cât circulația cerebrală este restabilită mai repede, atunci când acest lucru este posibil, cu atât pot crește șansele de limitare a leziunilor și de recuperare.
Ce este, de fapt, un accident vascular cerebral?
Creierul reprezintă aproximativ 2% din masa corporală a unui adult, dar consumă o proporție considerabilă din oxigenul și energia utilizate de organism. Pentru a funcționa, celulele nervoase au nevoie de un aport continuu de sânge, care le furnizează oxigen și glucoză. Spre deosebire de alte țesuturi, creierul dispune de rezerve energetice limitate. Întreruperea bruscă a circulației sanguine într-o regiune cerebrală poate afecta rapid funcționarea neuronilor și, dacă situația persistă, poate conduce la leziuni ireversibile. Un accident vascular cerebral apare atunci când alimentarea cu sânge a unei regiuni a creierului este întreruptă sau redusă semnificativ ori atunci când un vas sanguin cerebral se rupe și produce o hemoragie.
Există două categorii principale.
AVC-ul ischemic apare atunci când un vas care alimentează creierul este blocat, de obicei de un cheag de sânge. Este forma cea mai frecventă, reprezentând aproximativ 80–85% dintre accidentele vasculare cerebrale, deși proporția variază între populații.
AVC-ul hemoragic apare când un vas sanguin se rupe, provocând sângerare în interiorul creierului sau în spațiul din jurul acestuia. Sângele acumulat poate deteriora țesuturile și poate crește presiunea asupra structurilor cerebrale.
Ambele forme reprezintă urgențe medicale, însă tratamentele sunt diferite. În AVC-ul ischemic, unele intervenții urmăresc restabilirea circulației, în timp ce în AVC-ul hemoragic prioritățile includ controlul sângerării și prevenirea complicațiilor. Această diferență explică de ce simptomele, oricât de sugestive ar fi, nu pot stabili singure tipul accidentului vascular cerebral. Pentru diagnostic sunt necesare evaluarea medicală și investigații imagistice, precum tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică.
De ce un accident vascular cerebral poate apărea fără durere?
Suntem obișnuiți să asociem urgențele medicale cu durerea. O fractură doare, o arsură provoacă durere, iar un infarct miocardic se poate manifesta printr-o presiune intensă în piept. În cazul accidentului vascular cerebral, această asociere poate fi înșelătoare. Țesutul cerebral propriu-zis nu are receptori pentru durere de tipul celor prezenți în piele și în numeroase alte structuri ale organismului. Există însă structuri din interiorul craniului sensibile la durere, inclusiv meningele, anumite vase de sânge și nervi. Atunci când un vas cerebral este blocat, afectarea țesutului nervos poate produce tulburări neurologice fără să declanșeze o durere evidentă. Manifestările depind în primul rând de regiunea cerebrală afectată. Dacă este implicată o zonă care controlează mișcarea, poate apărea slăbiciunea unui braț sau a unui picior. Dacă sunt afectate regiunile implicate în limbaj, persoana poate avea dificultăți de vorbire sau de înțelegere. Dacă leziunea interesează anumite căi vizuale, vederea se poate modifica brusc. Absența durerii nu înseamnă absența unei leziuni cerebrale. Totuși, nu toate accidentele vasculare cerebrale sunt nedureroase. Unele, în special anumite forme hemoragice, pot provoca dureri de cap foarte intense. Hemoragia subarahnoidiană se poate manifesta printr-o cefalee instalată brusc, extrem de severă, uneori descrisă ca fiind cea mai puternică durere de cap experimentată vreodată. Prin urmare, atât o tulburare neurologică bruscă, nedureroasă, cât și o durere de cap violentă, neobișnuită, pot semnala o urgență care necesită evaluare imediată.
Ce se întâmplă în creier atunci când circulația este întreruptă?
În cazul unui AVC ischemic, blocarea unui vas reduce aportul de oxigen și glucoză către țesuturile pe care acesta le alimentează. Celulele nervoase nu mai pot produce suficientă energie pentru a-și menține funcțiile normale. În lipsa energiei necesare, mecanismele care controlează distribuția ionilor prin membranele celulare încep să funcționeze defectuos. Pot apărea depolarizarea celulelor, acumularea excesivă a unor neurotransmițători, inclusiv glutamatul, și perturbarea echilibrului calciului intracelular. Aceste procese contribuie la deteriorarea neuronilor. În zona în care circulația este sever compromisă, leziunile pot deveni ireversibile rapid. În jurul acesteia poate exista însă o regiune numită penumbră ischemică, unde circulația este redusă, dar o parte dintre celule pot rămâne viabile pentru o perioadă. Această regiune reprezintă unul dintre motivele pentru care intervenția rapidă este atât de importantă. În anumite condiții, restabilirea circulației poate salva țesut cerebral care nu a fost încă deteriorat ireversibil. Nu există însă un interval identic pentru toți pacienții. Evoluția depinde de localizarea și dimensiunea blocajului, de circulația colaterală, de caracteristicile individuale și de timpul scurs de la debut. De aceea, expresia „Fiecare minut contează” nu trebuie interpretată ca o simplă formulă de campanie. Ea reflectă faptul că, în AVC-ul ischemic, țesutul cerebral aflat în pericol se poate deteriora progresiv, iar oportunitățile terapeutice pot deveni mai limitate odată cu trecerea timpului.
Cum recunoaștem un AVC? Semnele care trebuie să declanșeze apelul la 112
Un accident vascular cerebral nu are întotdeauna aceleași manifestări. Simptomele depind de zona creierului afectată și pot apărea izolat sau în combinație. Ceea ce trebuie să atragă atenția este, în special, instalarea bruscă a unei tulburări neurologice. O persoană care vorbea normal poate începe să pronunțe cuvintele neclar. Cineva care mergea fără dificultate poate pierde echilibrul. Un braț care funcționa normal poate deveni brusc slăbit. Pentru recunoașterea rapidă a simptomelor este utilizată metoda internațională FAST, extinsă în unele campanii la BE-FAST.
BE-FAST: șase repere pentru recunoașterea unui AVC
Acronimul provine din limba engleză.
B Balance – Echilibru Pierderea bruscă a echilibrului, dificultăți de mers sau de coordonare.
E Eyes – Vedere Pierderea bruscă a vederii, vederea dublă sau alte tulburări vizuale apărute neașteptat.
F Face – Față Un colț al gurii coboară, iar zâmbetul devine asimetric.
A Arms – Brațe Un braț devine slăbit, nu poate fi ridicat sau coboară când persoana încearcă să țină ambele brațe întinse.
S Speech – Vorbire Vorbirea devine neclară; persoana nu găsește cuvintele sau nu înțelege ce i se spune.
T Time – Timp Sună imediat la 112. Nu aștepta apariția altor simptome.
Metoda este utilă pentru public, dar nu identifică toate accidentele vasculare cerebrale. Pot apărea și amorțeală bruscă pe o parte a corpului, confuzie, dificultăți de înghițire sau alte manifestări neurologice. În special accidentele vasculare care afectează circulația posterioară a creierului pot produce tulburări importante de echilibru și vedere, uneori fără asimetrie facială sau slăbiciunea evidentă a unui braț. Niciunul dintre aceste semne nu trebuie să fie însoțit de durere pentru a reprezenta o urgență.
De ce simptomele pot apărea doar pe o parte a corpului?
Una dintre manifestările caracteristice ale accidentului vascular cerebral este slăbiciunea sau pierderea sensibilității la nivelul unei jumătăți a corpului.Explicația se află în organizarea sistemului nervos. O mare parte dintre căile nervoase care controlează mișcările voluntare se încrucișează între creier și măduva spinării. Astfel, emisfera cerebrală stângă controlează în principal mișcările părții drepte a corpului, iar emisfera dreaptă controlează predominant partea stângă.Dacă un AVC afectează anumite regiuni motorii din emisfera stângă, persoana poate prezenta slăbiciune la nivelul brațului și piciorului drept. Dacă este afectată emisfera dreaptă, manifestările pot apărea pe partea stângă.Există însă variații importante, în funcție de localizarea leziunii. În plus, la majoritatea persoanelor, regiunile esențiale pentru producerea și înțelegerea limbajului sunt localizate predominant în emisfera stângă. De aceea, unele accidente vasculare din această regiune pot provoca afazie, adică afectarea capacității de a vorbi, de a înțelege limbajul, de a citi sau de a scrie. Este important să distingem afazia de vorbirea neclară provocată de dificultăți în controlul mușchilor implicați în articularea cuvintelor, numită disartrie. Ambele pot apărea în AVC, dar au mecanisme diferite. O persoană cu afazie poate părea confuză sau poate răspunde nepotrivit, deși dificultatea principală este una de limbaj. Din acest motiv, schimbările bruște ale comunicării nu trebuie atribuite automat oboselii, stresului sau vârstei.
Dacă simptomele dispar după câteva minute, pericolul a trecut?
Nu. Aceasta este una dintre cele mai importante informații pe care publicul trebuie să le cunoască. Uneori, o persoană poate prezenta slăbiciunea unui braț, dificultăți de vorbire sau tulburări de vedere care dispar spontan după câteva minute. Faptul că simptomele s-au remis nu exclude existența unei probleme vasculare grave. Un posibil diagnostic este atacul ischemic tranzitoriu (AIT), provocat de o reducere temporară a circulației sanguine într-o regiune a creierului sau a retinei, fără dovezi de infarct tisular acut. AIT este adesea numit, în limbajul obișnuit, „mini-AVC”. Denumirea poate însă induce în eroare, deoarece sugerează că evenimentul ar fi lipsit de gravitate. În realitate, un AIT reprezintă un semnal de avertizare. Riscul unui accident vascular cerebral ulterior este crescut, mai ales în perioada imediat următoare evenimentului. Mai mult, dispariția simptomelor nu permite diferențierea sigură între AIT și un AVC ischemic cu manifestări care s-au ameliorat. Unele persoane pot prezenta leziuni cerebrale identificabile imagistic chiar dacă simptomele nu mai sunt evidente. De aceea, orice simptom sugestiv pentru AVC, chiar dacă a durat doar câteva minute, necesită evaluare medicală de urgență.
Ce trebuie să facem în primele minute?
În cazul unui AVC suspectat, comportamentul martorilor poate influența timpul până la diagnostic și tratament. Primul pas este apelarea imediată a numărului 112, serviciul național unic pentru apelurile de urgență din Republica Moldova. Dispecerului trebuie să i se comunice simptomele observate, faptul că se suspectează un accident vascular cerebral și locul exact în care se află persoana. Un detaliu deosebit de important este ora debutului simptomelor. Dacă momentul exact nu este cunoscut, trebuie reținută ora la care persoana a fost văzută ultima dată în starea sa neurologică obișnuită. De exemplu, dacă cineva se trezește dimineața cu slăbiciunea unui braț, debutul nu poate fi considerat automat ora trezirii. Pentru echipa medicală contează și momentul în care persoana era ultima dată fără simptome, precum și alte informații care pot ajuta la stabilirea eligibilității pentru tratament. Până la sosirea echipajului medical, persoana trebuie supravegheată și protejată de căderi. Nu trebuie lăsată să conducă automobilul și nu trebuie încurajată să meargă singură la spital. Nu i se vor administra alimente, lichide sau medicamente pe cale orală, deoarece un AVC poate afecta înghițirea și poate crește riscul ca acestea să pătrundă în căile respiratorii. Nu trebuie administrată aspirină din proprie inițiativă. Dacă AVC-ul este hemoragic, medicamentele care afectează coagularea pot agrava sângerarea. Tipul accidentului vascular cerebral trebuie stabilit prin investigații medicale. Dacă persoana își pierde cunoștința, trebuie urmate instrucțiunile dispecerului. În absența respirației normale, se inițiază resuscitarea cardiopulmonară conform indicațiilor primite și pregătirii persoanei care acordă ajutor. Nu este necesar ca martorul să stabilească diagnosticul. Rolul său este să recunoască posibilitatea unei urgențe și să solicite ajutor fără întârziere.
De ce tratamentul nu este același pentru toate accidentele vasculare cerebrale?
După sosirea la spital, echipa medicală trebuie să stabilească rapid dacă simptomele sunt provocate de un AVC ischemic, de unul hemoragic sau de o altă afecțiune. Unele tulburări, precum hipoglicemia severă, crizele epileptice sau anumite forme de migrenă, pot produce manifestări care seamănă cu cele ale unui accident vascular cerebral. Acest lucru nu justifică așteptarea acasă, ci arată de ce diagnosticul trebuie stabilit de personal medical. Tomografia computerizată cerebrală este utilizată frecvent pentru identificarea rapidă a unei hemoragii. În funcție de situație, pot fi necesare angiografia CT, rezonanța magnetică sau alte investigații pentru evaluarea vaselor și a țesutului cerebral. În cazul unui AVC ischemic, tratamentul poate include tromboliza intravenoasă, prin administrarea unor medicamente care favorizează dizolvarea cheagului. Potrivit ghidului American Heart Association/American Stroke Association din 2026, alteplaza și tenecteplaza sunt opțiuni recomandate pentru pacienții eligibili în intervalul standard de până la 4,5 ore de la debut. Pentru unii pacienți atent selectați, tratamentul trombolitic poate fi posibil și în intervale extinse, pe baza investigațiilor imagistice. În cazul blocării unei artere cerebrale mari, poate fi indicată trombectomia mecanică, o procedură endovasculară prin care cheagul este îndepărtat cu ajutorul unor dispozitive introduse prin vasele sanguine. La pacienți selectați, această intervenție poate aduce beneficii chiar și până la 24 de ore de la debut. Aceste intervale nu reprezintă un motiv pentru amânarea solicitării ajutorului. Eligibilitatea depinde de numeroși factori, iar evaluarea și pregătirea tratamentului necesită timp. În AVC-ul hemoragic, abordarea este diferită. Tratamentul poate include controlul tensiunii arteriale, corectarea unor tulburări de coagulare, oprirea sau reversia efectelor anumitor anticoagulante și, în situații selectate, intervenții neurochirurgicale sau endovasculare. Nu există un tratament unic pentru toate accidentele vasculare cerebrale. Există însă o regulă valabilă pentru toate: evaluarea medicală trebuie să înceapă cât mai repede.
Cine poate suferi un accident vascular cerebral?
Deși riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, AVC-ul nu este o afecțiune exclusivă a persoanelor vârstnice. Poate apărea și la adulți tineri, iar mai rar la copii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2021 au fost înregistrate aproximativ 11,9 milioane de cazuri noi de AVC la nivel mondial. Boala reprezintă una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate. Unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili este hipertensiunea arterială. Valorile crescute ale tensiunii pot deteriora în timp vasele sanguine și favorizează atât accidentele vasculare ischemice, cât și pe cele hemoragice. Un alt factor important este fibrilația atrială, o tulburare a ritmului cardiac care poate favoriza formarea cheagurilor în inimă. Un astfel de cheag poate ajunge prin circulație într-o arteră cerebrală și poate provoca blocarea acesteia. Diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul, sedentarismul, excesul ponderal și consumul nociv de alcool contribuie, de asemenea, la creșterea riscului vascular. Există și factori care nu pot fi modificați, precum vârsta, anumite predispoziții genetice sau antecedentele personale de AVC. Totuși, prezența unui factor de risc nu înseamnă că o persoană va suferi inevitabil un accident vascular cerebral. În același timp, absența unor factori cunoscuți nu exclude complet posibilitatea unui AVC. De aceea, prevenția presupune atât controlul factorilor de risc, cât și capacitatea de a recunoaște simptomele unei urgențe.
Poate fi prevenit un accident vascular cerebral?
Nu toate accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite, dar o parte importantă a riscului poate fi redusă prin intervenții asupra factorilor modificabili. Controlul tensiunii arteriale are un rol central. Hipertensiunea poate evolua ani întregi fără simptome evidente, motiv pentru care măsurarea periodică a tensiunii și respectarea tratamentului prescris sunt importante chiar și atunci când persoana se simte bine. Renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, reducerea consumului excesiv de sare și gestionarea diabetului și a colesterolului contribuie la reducerea riscului cardiovascular. În cazul persoanelor cu fibrilație atrială, medicul poate recomanda tratament anticoagulant pentru prevenirea formării cheagurilor, în funcție de riscul individual și de eventualele contraindicații. Este important de subliniat că aspirina și anticoagulantele nu trebuie administrate preventiv fără indicație medicală. Aceste medicamente pot reduce riscul anumitor evenimente trombotice în situații bine definite, dar pot crește și riscul de sângerare. Prevenția eficientă nu înseamnă utilizarea aceluiași medicament de către toate persoanele, ci evaluarea individuală a riscului și aplicarea măsurilor potrivite.
Ce se întâmplă după un AVC? Recuperarea poate continua luni sau ani
Supraviețuirea unui accident vascular cerebral reprezintă doar prima etapă. În funcție de localizarea și severitatea leziunilor, pacientul poate rămâne cu dificultăți de mișcare, vorbire, înghițire, vedere, memorie sau concentrare. Unele persoane se recuperează într-o măsură considerabilă, în timp ce altele au nevoie de asistență pe termen lung. Creierul are o anumită capacitate de reorganizare funcțională, numită neuroplasticitate. Prin procese complexe, circuitele nervoase își pot modifica activitatea, iar regiunile neafectate pot contribui, în anumite limite, la compensarea unor funcții pierdute. Recuperarea nu este însă automată și nu se desfășoară identic la toți pacienții. Kinetoterapia, terapia ocupațională, logopedia și alte forme de reabilitare pot contribui la redobândirea unor abilități și la creșterea independenței funcționale. Programul trebuie adaptat stării pacientului, capacității sale de efort și obiectivelor medicale. Unele consecințe sunt mai puțin vizibile. Oboseala persistentă, tulburările emoționale, dificultățile cognitive sau depresia pot influența profund viața unei persoane după AVC, chiar dacă aceasta și-a recăpătat capacitatea de a merge. De aceea, îngrijirea nu se încheie odată cu externarea. Recuperarea, prevenirea unui nou accident vascular și sprijinul acordat pacientului și familiei fac parte din managementul pe termen lung.
De ce este important ca fiecare dintre noi să cunoască semnele unui AVC?
Un accident vascular cerebral poate afecta capacitatea persoanei de a vorbi, de a înțelege situația sau de a solicita ajutor. Uneori, pacientul nu își recunoaște propriile dificultăți neurologice. În asemenea situații, intervenția depinde de cei din jur: membri ai familiei, colegi, prieteni sau persoane aflate întâmplător în apropiere. Nu este nevoie de pregătire medicală pentru a observa că un zâmbet a devenit asimetric, că un braț nu mai poate fi ridicat sau că o persoană începe brusc să vorbească neclar. Este însă esențial ca aceste semne să nu fie ignorate și să nu fie puse automat pe seama oboselii, stresului sau vârstei. De asemenea, nu trebuie așteptată apariția tuturor simptomelor. Un singur semn neurologic apărut brusc poate fi suficient pentru a suspecta un AVC și a apela 112. Aceasta este ideea centrală a campaniei internaționale din 2026, desfășurată sub mesajul „Every M1nute Counts” – „Fiecare minut contează”. Organizația Mondială a Accidentului Vascular Cerebral pune accent pe recunoașterea simptomelor și solicitarea imediată a asistenței medicale.
Fiecare minut contează, chiar și atunci când nu există durere
Un accident vascular cerebral poate începe fără un avertisment spectaculos. Nu este obligatoriu să apară o durere puternică, persoana nu trebuie neapărat să își piardă cunoștința, iar simptomele nu sunt întotdeauna identice. Uneori, diferența dintre o situație recunoscută la timp și una ignorată constă într-un detaliu aparent minor: un cuvânt pronunțat greșit, o mână care nu mai poate ține un obiect sau un dezechilibru apărut brusc.În cazul unui AVC ischemic, fiecare întârziere poate reduce șansele de salvare a țesutului cerebral aflat în pericol. În cazul unui AVC hemoragic, întârzierea evaluării poate amâna intervențiile necesare pentru controlul sângerării și al complicațiilor. De aceea, cel mai important lucru pe care îl putem face nu este să încercăm să stabilim singuri diagnosticul, ci să recunoaștem semnele de alarmă și să solicităm imediat ajutor. De Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, mesajul este unul pe care ar trebui să îl cunoaștem în fiecare zi: un AVC nu doare întotdeauna, dar orice minut de întârziere poate conta. Recunoaște simptomele și sună la 112.